În cazul examinării cavității bucale, medicul constată miros amoniacal specific, gingivită și, uneori, ulcere. Acest tablou clinic indică de fapt sindromul uremic: o autointoxicație a organismului cu substanțe rămase în organism prin reducerea funcției excretorii renale. Este vorba așadar despre o stare gravă, cu acidoză metabolică, uneori însoțită de hipotermie și urmată chiar de deces.
Alterarea funcției renale până la starea de insuficiență are loc progresiv și este ireversibilă. Semnele clinice nu sunt evidente, dar în fazele terminale, mai exact în cazul azotemiei și uremiei, apar manifestări care îi pot alarma pe crescători. Semne aparent fără importanță, cum ar fi consumul crescut de apă și urinarea excesivă, pot ascunde însă leziuni renale cronice.
Insuficiența renală devine evidentă atunci când rinichiul își pierde aproximativ 75% din capacitatea funcțională. Această afecțiune poate apărea la orice vârsta, dar este mai frecventă la câinii adulți și bătrâni care primesc o alimentație dezechilibrată, foarte bogată în proteine.
Câinele este cel mai bun prieten al omului, aşa că învaţă şi tu să devii cel mai bun prieten al lui. Nu uita că ai de a face cu un animal ascultător şi fidel care nu trebuie tratat cu brutalitate. Pentru a fi companionul ideal, un câine nu are neapărată nevoie de dresaj ci de o educaţie adecvată, de o îngrijire coresponzătoare şi nu în ultimul rând de multă iubire.
Din nefericire, foarte multe persoane consideră acest animal inteligent şi credincios un paznic al proprietăţii şi al familiei. Nu puţini sunt cei care spun că un câine are datoria să latre şi să apere curtea, în schimbul unei bucăţi de pâine şi a unei ignoranţe totale.
Dacă te hotărăşti să ţii câinele legat în curte gândeşte-te măcar să-i oferi un confort minim, puţină dragoste şi cât poţi de multă libertate.
Câinele poate înota până la epuizare, iar înecul poate surveni foarte repede. Un câine care este pe punctul de a se îneca va crede până în ultimul moment că cineva va veni să-l salveze. Atenţie! Unele rase canine nu au un fizic rezistent.
Prevenire
Supraveghează-ţi cu atenţie câinele la mare şi atunci când vă aflaţi pe marginea unei piscine.
Problemele oculare
Aceste probleme sunt deseori foarte grave. O sângerare sau o umflare la nivelul ochilor indică o înţepătură de insectă sau prezenţa unui obiect străin. În acest caz, căţelul trebuie dus neapărat la doctor. Nu încerca să-i acorzi singur primul ajutor deoarece o simplă apăsare în zona ochilor îi poate provoca agrava situaţia.
P: www.petmagazin.ro cel mai bun petshop online! La noi găsești mancare pentru pisici sterilizate, dar și acvarii complete, plante pentru acvariu sau hrană pentru pești.
Otrăvirea
Poate fi un act de reavoinţă (otravă depozitată pe drum sau aruncată în grădini cu scopul de a omorî animalele) sau un accident (un câine care scotoceşte într-o pubelă şi varsă un produs toxic pe care apoi îl ingeră). În acest caz şansele de a vă salva animalul sunt foarte mici şi depind de talia sa şi de cantitatea de otravă ingerată.Cu cât descoperi mai devreme că este otrăvit, cu atât căţelul are şanse de recuperare.
Fie că sunt acte răuvoitoare sau accidente, câinii, ca şi oamenii, sunt ameninţaţi de pericole la tot pasul.
Învăţând să identificăm ce poate fi dăunător pentru ei, vom ştii să îi protejăm mai bine pe cei care ne sunt fideli.
Animalele sălbatice şi insectele
Dacă multe dintre animalele sălbatice sunt inofensive pentru câinii noştri (de exemplu: iepurii, păsările, veveriţele), altele prezintă un pericol real. Dacă nu se pot apăra, dacă sunt rănite sau au pui animale precum vulpile, mistreţii sau bursucii pot ataca câinii, putând să le cauzeze muşcături mortale.
Înţepăturile de insecte sunt foarte des întâlnite. Primul semn al acestui accident este umflarea zonei afectate şi decolorarea pielii din jurul acesteia. În cazul în care câinele tău a fost înţepat de o insectă, încearcă să-l ţii nemişcat şi du-l urgent la medicul veterinar pentru a fi tratat.
Căderile
În general, câinele este foarte prudent când devine conştient de prezenţa vidului. Din păcate, poate fi luat prin surprindere şi se pot produce accidente care au de cele mai multe ori consecinţe grave. O cădere de la o înălţime mare îi poate fi fatală. Chiar dacă pică de la înălţimi mai mici se poate alege cu fracturi grave la nivelul membrelor sau chiar al coloanei vertebrale.
P: www.petmagazin.ro cel mai bun petshop online! La noi găsești, pe lângă hrană pentru câini, cea mai larga varietate de acvarii mici, echipamente acvarii și plante pentru acvariu.
Comportament/Temperament:
specific clasei Terrierilor; expersia – cel mai important factor – trebuie să fie pătrunzătoare şi alertă.
Cap: prezintă mult păr; masculii trebuie să aibă capul mai puternic şi mai bine muscularizat decât femelele.
Regiune craniană
Craniu: puternic, bine proporţionat.
Stop: foarte puţin pronunţat.
Este evident că acest terrier „arlechin” este echivalentul a ceea ce astăzi cu- noaştem sub denumirea de Kerry Blue Terrier. Unii cercetători ai rasei afirmă că aceasta are la bază Soft Coated Wheaten Terrierul.
În Anglia, Kerry Blue Terrierul a apărut pentru prima dată în anii 1920, fiind recunoscut doi ani mai târziu. În America de Nord rasa a apărut ceva mai devreme, prin 1918-1919, urmând ca în 1920 să înceapă să participe în competiţiile canine.
Scurt istoric al rasei
„În zori de zi mânau cirezile; la prânz se întorceau şi trăgeau de roata de la putinei ajutând la facerea untului; la amiază mânau din nou cirezile şi după cină se întorceau în ogradă pentru a păzi oile, puii, gâştile şi porcii. Ultimul lucru pe care-l făceau înainte de a se culca era să îl ajute pe stăpânul Irlandez să-şi dea jos pantalonii!” Astfel sună descrierea unui Kerry Blue Terrier, descriere făcută de un crescător al acestei rase în anul 1924.
În urmă cu vreo trei ani, am auzit pentru prima oară vorbindu-se de „vânătoarea” de trufe. „Cum o mai fi şi asta? Că doar, din cunoştinţele mele, trufele sunt nişte ciuperci – scumpe, rare şi, mai ales, foarte gustoase. Oare cum pot fi …vânate?” m-am întrebat în sinea mea, uimită de aceast nou „sport” de care habar nu avusesem până atunci.
Mai târziu, am avut plăcerea de a viziona pe un binecunoscut canal TV, un reportaj filmat în Franţa despre câinii folosiţi la căutarea trufelor. Am descoperit că există şi competiţii foarte bine organizate care au ca subiect „vânarea” acestor „diamante negre” (cum mai sunt denumite trufele).