(Î) Am un câine metis, pe care l-am luat acasă în urmă cu 4-5 luni, şi nu reuşesc să-l fac să vină la mine atunci când îl chem. Ce anume fac greşit şi cum ar trebui să procedez.

(R) Primul lucru important constă în stabilirea unei legături de ataşament între stăpân şi câine. Căţelul posedă, în mod natural, reflexul de a-şi urma mama., astfel încât atunci cânşd ăţi transferă ataşamentul maternal către o persoană, aceasta devine fiinţa de care se simte cel mai ataşat, cu care va îndrăzni să exploreze lumea înconjurătoare şi la care va căuta sprijin şi refugiu atunci când se va lovi de un pericol.
Este absolut necesar să se lucreze la stabilirea unui contact câine-stăpân, prin intermediul mângâierilor, cu chemări repetate (executate atât afară, cât şi în interior). Exerciţiul „chemare-revenire” se poate aplica şi în momentul orelor de masă, având posibilitatea de a recompensa câinele cu mâncare.
Chemarea câinelui trebuie făcută pe un ton vesel, însoţit de un gest de deschidere a braţelor, corpul fiind aplecat sau în poziţie ghemuită.
Primele chemări trebuie să fie uşoare, călduroase, motivante, astfel încât să dea animalului dorinţa de a reveni. Fiecare dintre aceste chemări trebuie să fie recompensată cu felicitări entuziaste. Dacă, totuşi, câinele nu revine lângă stăpân, acesta trebuie să se dea puţin înapoi şi să aştepte reacţia câinelui.
O altă persoană poate apoi să ţină câinele în timp ce stăpânul se îndepărtează, chemându-l pe un ton vesel, blând. În timp ce stăpânul se îndepărtează, persoana respectivă va trebui să ţină câinele pe loc, pentru a-l motiva să răspundă chemărilor stăpânului. Când acea persoană va simţi că animalul este suficient de motivat, va trebui să dea uşor drumul câinelui, iar acesta se va îndrepta către stăpân. În mod obligatoriu, va trebui recompensat. Acest tip de exerciţiu trebuie să se realizeze de mai multe ori, mărind progresiv distanţele şi recompensând sistematic câinele, până când acesta va reveni la fiecare chemare.
Apoi, se poate încerca şi cu exerciţii din ce în ce mai complexe, iar câinele trebuie, de asemenea, recompensat de fiecare dată când răspunde la chemarea stăpânului. Chiar dacă animalul revine mai greu şi mai puţin entuziasmat, acesta trebuie întotdeauna recompensat şi felicitat verbal.
Dacă ne supărăm sau dacă aplicăm o pedeapsă pe parcursul acestor lecţii, putem anula toată munca depusă până în acel moment. De aceea, calmul este esenţial. Calmul şi răbdarea sunt două lucruri care ne va asigura succesul în demersul nostru de a învăţa câinele să răspundă de fiecare când îl chemăm.
Ceea ce trebuie să reţii este că niciodată nu trebuie să mergi să cauţi un câine care nu a revenit la comanda ta, din contră, chiar, continuă să-l chemi cu calm şi să te îndepărtezi puţin câte puţin.
Când vă plimbaţi pe afară, nu te întoarce niciodată din drum atunci când câinele nu te urmează. Din contră, schimbă direcţia şi cheamă-l la tine, continuând să te deplasezi.