Principalele avantaje pentru care se practică sterilizarea chirurgicală la animalele de companie constau în limitarea împerecherilor şi naşterilor nedorite care au ca rezultat un număr din ce în ce mai mare de căţei care nu pot fi plasaţi în familii şi în reducerea considerabilă a incidenţei unei multitudini de afecţiuni ale aparatului reproducător. Milioane de câini sunt omorâţi anual datorită suprapopulării comunităţii umane cu câini, care face imposibilă găsirea unei familii responsabile pentru fiecare căţel născut.
S-a constatat că în majoritatea cazurilor, animalele devin mai blânde şi mai liniştite după operaţia de sterilizare. Consecutiv sistării perioadelor de manifestare a instinctelor sexuale, perioade care reprezintă adevărate surse de stres pentru majoritatea animalelor, acestea devin mai calme, mai ascultătoare, mai puţin agresive faţă de oameni şi faţă de celelalte animale şi chiar mai fericite decât animalele care nu au fost sterilizate.
Atât la mascul cât şi la femelă, sterilizarea se realizează sub anestezie totală – ceea ce face imposibilă percepţia oricărei suferinţe în timpul actului operator. Sterilizarea este o intervenţie chirurgicală de rutină, rapidă, simplă, practicată pe scară largă în majoritatea clinicilor veterinare, efectuată asupra unor animale sănătoase, integre, ale căror organe interne funcţionează la parametrii corespunzători, astfel încât comportă un număr scăzut de riscuri faţă de alte intervenţii chirurgicale.
La femelă se realizează ovariohisterectomia – îndepărtarea celor două ovare, a trompelor uterine şi a uterului până deasupra cervixului sau ovariectomia – îndepărtarea chirurgicală a celor două ovare şi a trompelor uterine, cu păstrarea coarnelor uterine. Prima metodă prezintă avantajul eliminării oricărei posibilităţi de dezvoltare a unei eventuale infecţii uterine post-sterilizare.
Femelele sterilizate nu mai intră în călduri, nemaiexistând deci neplăcerile datorate modificării comportamentului în acele perioade – nelinişte, lătrat excesiv, agresivitate, diminuarea apetitului, slăbire, atracţia masculilor din zonă, tendinţa femelei de a fugi în căutarea masculilor cu care să se împerecheze, pătarea cu sânge a covoarelor, aşternuturilor, etc.
Din punct de vedere medical, în urma sterilizării s-a constat că:
-riscul dezvoltării tumorilor mamare scade până la sub 1% în cazul în care sterilizarea s-a produs chiar înainte de prima perioadă de călduri şi până la 8% în cazul în care operaţia s-a făcut imediat după prima perioadă de călduri;
-riscul dezvoltării de infecţii uterine (piometru) scade la 0 în cazul practicării ovariohisterectomiei şi este condiderabil diminuat în cazul practicării doar a ovariectomiei;
-riscul dezvoltării tumorilor uterine şi ovariene este abolit sau considerabil diminuat;
-este îndepărtată posibilitatea apariţiei fenomenelor de pseudogestaţie, foarte frecvente la căţele. Multe femele, după perioada de călduri, datorită statusului progesteronic ridicat se comportă ca şi cum ar fi gestante şi ar avea pui: îşi pregătesc cuibul, adoptă diverse obiecte (jucării, haine, etc.) pe care le îngrijesc şi le apără, se declanşează lactaţia falsă, etc.
La mascul, operaţia de sterilizare poartă numele de orhidectomie şi presupune extirparea celor două testicule în totalitate. În urma extirpării testiculelor, ca urmare a sistării producţiei de testosteron, comportamentele de marcare a teritoriului cu urină şi de agresivitate faţă de alţi masculi sunt drastic diminuate, inctinctele sexuale sunt abolite ceea ce împiedică masculii să mai fugă în căutarea femelelor în călduri al căror miros îl percep de la distanţe mari, ocazie cu care se pot pierde, pot fi loviţi, bătuţi, răniţi. De asemenea s-a constat tot la masculii castraţi şi diminuarea mirosului neplăcut al urinei, toate aceste avantaje, împreună cu scăderea importantă a incidenţei afecţiunilor aparatului genital în urma sterilizării, făcând mult mai uşoară îngrijirea unui animal castrat decât cea a unuia nesterilizat.
Avantajele orhidectomiei din punct de vedere medical sunt:
-limitarea posibilităţilor de dezvoltare a afecţiunilor prostatice (hiperplazie tumorală prostatică, prostatite, infecţii locale, etc.);
-limitarea riscurilor afecţiunilor tumorale peniene sau peri-anale;
-limitarea riscului apariţiei herniei perineale;
-eliminarea riscului apariţiei inflamaţiilor, infecţiilor şi tumorilor testiculare, de asemenea foarte frecvente la câinii în vârstă.
Sterilizarea se poate efectua de la vârste foarte fragede – de îndată ce animalul a atins maturitatea corporală şi a ajuns la pubertate – dupa circa 6 luni la femelă şi 8-9 luni la mascul. Părerile potrivit cărora este recomandabil ca animalul să fie lăsat să se împerecheze înainte de sterilizare nu sunt fundamentate ştiinţific – nu există niciun avantaj cunoscut pentru care să fie indicat ca un mascul să se împerecheze sau o femelă să intre în călduri şi/sau să se împerecheze şi să aibă pui înainte de sterilizare.
La femele ovariohisterectomia se poate efectua şi atunci când se află în perioada de călduri sau după ce s-au împerecheat (numai în stadii incipiente ale gestatiei) dar este preferabil însă ca operaţia să fie programată din timp şi să se desfăşoare atunci când aparatul reproducător al femelei este în stare de repaus.
După sterilizare există tendinţa de îngrăşare a animalelor, datorită eliminării producţiei de hormoni sexuali care au printre altele şi rol catabolizant, însă această îngrăşare se datorează mai degrabă hrănirii animalului cu un număr mai mare de calorii decât nevoile sale decât actului medical în sine. Îngrăşarea unui animal sterilizat poate fi prevenită prin evaluarea corectă a necesităţilor nutritive ale acestuia (mai scăzute decât cele ale unui câine în creştere) şi hrănirea în concordanţă cu acestea, şi prin asigurarea unui regim de efort corespunzător – mişcare în aer liber, joacă, etc.
Animalele sterilizate nu conştientizează că le-au fost extirpate organele sexuale, nu se simt mutilate precum nici nu suferă din pricina faptului că nu se mai pot împerechea. Există la femelele sterilizate posibilitatea apariţiei incontinenţei urinare (urinărilor involuntare) datorită modificărilor hormonale survenite, însă acest efect advers apare foarte rar şi poate fi ţinut sub control cu medicaţie specifică.
dr. Gabriela GEORGESCU
