Browsing Category

Rase

Rase

TECKELII (V)

“What`s in a name?”
“Câine bursucar” (“Bibarhund” sau ”Dachshund” în limba germană), Teckel, “şoricar” …oricare ar fi denumirile sale, este cert că acestea sunt strict legate de activităţi le sale vânătoreşti sau de aspectul fizic inconfundabil în lumea canină. Dar de unde vine numele “Teckel” (care, în trecut, se scria “Tekel”)? Unii cercetători au înaintat o ipoteză foarte controversată, potrivit căreia hieroglifele scrise pe basorelieful egiptean din timpul celei de-a XIII-a dinastii faraonice (anii 1500 î.Hr.), care înfăţişa un câine cu picioare scurte, erau TQL. Raportându-se la cuvântul egiptean “tekal” sau “tekar”, care însemna “nestăpânit”, “neastâmpărat” sau “plin de curaj”, această inscripţie se presupune că ar sta la originea cuvântului modern “Teckel”.

Citește tot articolul
Rase

TECKELII (IV)

Debutul Teckelului în chinologie
De-a lungul secolului al XVIII-lea, dar şi în secolul al XIX-lea, Teckelul a început să fie răspândit în Europa. Fiecare varietate – cu păr lung, cu păr scurt sau cu păr sârmos, şi-a urmat propriul destin. În Anglia, Teckelul a fost recunoscut în 1873, urmând ca doi ani mai târziu, în 1875, un Teckel să câştige Best in Showul unei expoziţii canine de la Cristal Palace, din Londra. Tot în Anglia, în 1881, a fost creat şi primul club al rasei “English Dachshund Club”.

Se poate spune că britanicii erau în mod excepţional îndrăgostiţi de acestă rasă, începând cu regina Victoria, care devenise proprietară de Teckel din 1893. Atât de imensă era dragostea reginei pentru Teckeli încât, la moartea câinelui ei favorit, a cerut să i se construiască acestuia un mausoleu.

Citește tot articolul
Rase

TECKELII (III)

Teckelul cu păr sârmos – un vânător de mare clasă!
În secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, nu au fost consemnate lucrări sau documente despre felul în care au fost crescuţi şi selecţionaţi Teckelii cu păr sârmos. Cu toate acestea, specialiştii au căzut de comun acord că aceştia au luat naştere în urma încrucişărilor dintre Teckelul cu păr scurt, Schnauzerul, Dandie Dinmont Terrier, Scottish Terrier şi Pinscherul. Însă, această teorie avea să ridice nenumărate semne de întrebare, deoarece majori- ta tea acestor încrucişări, făcute pentru îmbunăţirea calităţilor de lucru ale rasei şi pentru aspectul ei fizic, nu au fost dintre cele mai bune.

Citește tot articolul
Rase

TECKELII (II)

Este greu de stabilit care este legătura acestora cu Teckelii actuali, însă un lucru este sigur: earu foarte căutaţi şi apreciaţi pentru remarcabilele abilităţi în vânătoarea la vizuină. Într-o anumită epocă, aceşti câini de vânătoare cu picioare scurte, corpuri lungi, urechi prinse jos şi coadă curbată, menţionaţi şi în lucrarea lui Jacques du Fouilloux, “Tratat de vânătoare” (1561), beneficiau de o lege promulgată de regele francez Dagobert I, prin care, cei care furau sau ucideau un asemenea câine, erau aspru pedepsiţi.

Citește tot articolul
Rase

TECKELII (I)

Dibaci câine de vânătoare şi iubitor companion, Teckelul – poreclit “şoricar”, “câine la metru” sau “salam cu picioare” – “stăpânul” de necontestat al grupei a IV-a FCI este, în ciuda staturii sale mignone, un câine foarte curajos, inteligent, alert, cu o înfăţişare aparte, de neconfundat în lumea chinologică. Acest câine mititel, cu un aspect fizic particular, a cunoscut un succes fulminant în anii ‘70, în Europa, mai ales în ţara sa de origine, Germania, unde evoluţia sa era condiţionată de regulile stricte impuse de vânătoare. Teckelul a fost şi este în continuare utilizat în vânătoare la vizuină, demonstrându-şi abilităţile în prinderea vulpilor şi a viezurilor.

Citește tot articolul
Rase

Ciobănescul Românesc de Bucovina – un “dulău” sentimental (III)

Membre: cu osatură puternică.
Membre anterioare:
Vedere de ansamblu: văzute din profil și din față, membrele au aplomburi bune.
Umeri: omoplați lungi, puternici și oblici, bine prinși, foarte musculoși. Angulație scapulo-humerală de circa 100-110° .
Braț: potrivit de lung și foarte musculos.
Coate: bine apropiate la corp, se mișcă cu ușurință.
Antebraț: puternic și nu prea lung.
Carp: solid.
Metacarpiene: scurte, văzute din profil sunt ușor înclinate.
Labe anterioare: de formă ovală, compacte și puternice, cu unghii de culoare neagră sau cenușie.

Citește tot articolul
Rase

Ciobănescul Românesc de Bucovina – un “dulău” sentimental (II)

Scurt istoric: Ciobănescul de Bucovina este o rasă naturală care sa format în arealul Carpaților, în Bucovina, mai exact în nord-estul României; această rasă a beneficiat de o atenție specială în ceea ce privește selecția și ameliorarea, ceea ce a condus la existența tipului actual; în această regiune, exemplarele acestei rase sunt utilizate cu mare succes la paza turmelor și a proprietății; acest câine mai este foarte cunoscut și sub denumirea de „dulău” sau „căpău”. Primul standard a fost redactat în 1982 și reactualizat în 2001 de către Asociația Chinologică Română. Standardul actual, datând din 29.03.2002, a fost redactat și actualizat în conformitate cu modelul stabilit de Adunarea Generală F.C.I. de la Jerusalem în 1987.

Citește tot articolul
Rase

Ciobănescul Românesc de Bucovina – un “dulău” sentimental (I)

“Câinii bărbați”! Așa sunt denumiți în balada populară “Miorița” maiestuoșii ciobănești românești. Cine a văzut măcar o dată în viață un exemplar de ciobănesc românesc, fie el Carpatin, Mioritic sau de Bucovina, a rămas plăcut impresionat de masivitatea și de trăsăturile lor ce încă mai poartă însemnele istoriei. Nu putem vorbi despre trecutul românilor fără să nu facem referire la ciobănescul românesc, adânc ancorat în trecutul acestor pământuri, veșnic protector al gospodăriilor, al turmelor de oi sau a cirezilor de vite.

Citește tot articolul
Rase

Fox Terrier cu păr sârmos (III)

Dresajul specific rasei Fox Terrier
Fox Terrierul este un câine de companie, activ și plin de energie, foarte afectuos și protector. De asemenea, are un puternic instinct al vânătorii și un caracter nervos, trăsături ce îl determină să urmărească tot ce mișcă.

În cazul acestei rase, predresajul trebuie început pe la vârsta de trei-patru luni. Fiind un câine foarte inteligent, Fox Terrierul înțelege și învață repede orice comandă. Pentru a avea așadar o relație armonioasă cu un Fox Terrier, trebuie să îl educați, iar socializarea reprezintă un factor important în acest sens. Educația presupune însă parcurgerea mai multor etape. În primul rând, câinele trebuie plimbat prin zone foarte aglomerate, pentru a cunoaște cât mai multe exemplare canine. Apoi, fiind un câine de vânătoare și având o puternică personalitate, Fox Terierrul trebuie ținut în lesă și plimbat de cel puțin trei ori pe zi, pe distanțe lungi, de 1-3 km.

Citește tot articolul
Rase

Fox Terrier cu păr sârmos (II)

Standardul rasei
Standard FCI nr. 169
Clasificare FCI: grupa a III-a, secțiunea I
Origine: Marea Britanie
Utilizare: câine de vânătoare

ASPECT GENERAL: câine activ și plin de energie. Osatură și forță într-un volum mic, dar niciodată greoi sau grosolan. Conformația lui prezintă un echilibru perfect și aceasta, în special, referitor la proporțiile relative ale craniului și ale botului. Înălțimea la grabăn și lungimea corpului (măsurată de la vârful articula ției scapularo-humerale până la punctul cel mai proeminent al fesei) sunt aproximativ egale.

COMPORTAMENT: activ, plin de viață, intră în alertă la cel mai mic stimul. Prietenos, sociabil, plin de inițiativă.

Citește tot articolul